Madame Bovary c’est moi!

2018-02-23 04.07.36 1.jpg

Am mai auzit asta undeva… Da, George Calinescu în încercarea de a aduce spiritul lui Flaubert în literatura românească, cu a lui „Otilia c’est moi!”, dar aici nu facem critică literară, ci mai degrabă vreau să vorbesc despre drama faptului că Doamna Bovary suntem aproape toți. Răpusă de o infecție recurentă ce aproape m-a scos din minți, nu am avut altceva de făcut decât să stau în pat strânsă toată și să îmi distrag atenția cu ceva. În direcția asta recomand și mini-seria Comrade Detective după care sunt în delir (sau poate sunt doar antibioticele de vină) și a cărei coloana sonoră o ascult obsesiv.

Dar să revenim: cum am ajuns eu să citesc Madame Bovary?

Continuă lectura „Madame Bovary c’est moi!”

Anunțuri

Liniște și matcha

7

Nu cred că există mai mare moft la ora actuală decât să îți comanzi un ceai matcha sau un matcha latte. Primești o licoare verzuie, fară un miros identificabil și cu un gust ce aduce a pește. Sună a cel mai sofisticat lucru posibil și desigur, un pahar de matcha se bea doar însoțit de o mutră afectată.

Glumesc, cu siguranță. Am auzit de matcha în treacăt și vedeam peste tot verdele intensspecific tuturor preparatelor ce conțin ingredientul minune, dar nu l-am luat în seamă până nu am văzut din întâmplare pe YouTube ritualul ce stă în spatele preparării ceaiului și curiozitatea mi-a fost trezită în secunda doi. Continuă lectura „Liniște și matcha”

Mirror, mirror on the wall who’s the driest of them all?

baie

Am început cu o frază în engleză tocmai pentru a nu suna așa de rău. Pielea mea este foarte uscată în general (vorbim aici de un real disconfort) și cu atât mai mult în timpul iernii. Senzației de piele strânsă se adaugă și deosebitele scuame care fac imposibil orice fond de ten: ai mătreață pe față, să o spun pe șleau… Continuă lectura „Mirror, mirror on the wall who’s the driest of them all?”

Universității, nr. 8

Ăsta e LOCUL! Nu pricep de ce mi-a luat atât de mult să ajung aici.

În primul rând, locația: foarte intimă si domestică. Nu mă declar fan al decorului cu patină antichizată și a ștergarelor ponosite, dar atmosfera e îmbietoare și caldă, deci trecem cu vederea.

În al doilea rând: cât poate fi de genial să mănânci în oraș o masă leșinant de gustoasă și apoi să îți poți cumpăra exact ingredientele folosite și să îți dai tu filme acasă lângă lerul propriu?  Continuă lectura „Universității, nr. 8”

Cărți cult ce m-au lăsat rece

*ediția 2017

Ca tot omul, atunci când auzi titlul de carte cult îți cresc așteptările infinit. Poate e vina titulaturii, poate nu ar mai trebui să le numim așa sau poate cărțile cult ar trebui să nu fie bune, ci grăitoare pentru o anumită zbatere dintr-un anumit moment al existenței noastre ciclice și înduioșătoare de oameni. Poate ar trebui să le lasăm să fie proaste, pentru binele tuturor.

În spiritul ultimei afirmații, pot aprecia cărțile despre care urmează să vorbesc și să le consider derapaje demne de luat în considerare și prin urmare de evitat; ca valoare spirituală, literară sau chiar emoțională însă, nu pot spune că înseamnă ceva pentru mine.

 

 

Continuă lectura „Cărți cult ce m-au lăsat rece”

Back to basics

Mereu am fost preocupată de un machiaj extrem de simplu care, poate cel mai dificil lucru de obținut, să arate bine de aproape. Nu mă pot indentifica cu pasionatele de cosmetice care se fardează de dragul fardului, de aceea mă orientez spre cam același gen de produse de la care am, desigur, mari așteptări.  În ultmele luni am încercat câteva din cele mai aclamate produse drugstore, sperând că voi merge la sigur.

Încep cu cel ce m-a dezamăgit pentru a scăpa rapid de impresiile negative. Continuă lectura „Back to basics”