Burger mania

Dacă până acum priveam de la depărtare și doar visam să iau o masă la Muura, vinerea aceasta m-am hotărât: dar până când! Așa că plină de emoție, am pășit pentru prima oară duminică, conduși de o chelneriță de altfel amabilă, către masa noastră rezervată. Mă simțeam ca într-un basm cu mult bun gust, culori calde, o coerență în decorațiuni, drumul tot continua. Treceam prin încăperi cu atmosferă plăcută, lumină, deschidere, muzică. Și noi tot mergeam. Îmi închipuiam că fiind un loc rezervat, vom avea parte de o masă mai deosebită.

Ce e drept, diferită a fost. Să mă exprim în limbaj mai laic, mi-a căzut fața. Am fost de-a dreptul dezamăgită că într-un local de centru care se prezintă ca având standarde înalte, nefumătorii au rezervată ultima cămară, mult mai slab iluminată și cam înghesuită. Ca să nu mai zic că masa noastră (ca toate celelalte) a fost chiar lângă bucătărie, iar cina noastră a fost acompaniată de discuții interesante, carne savuroasă și cel mai mult, de zgomot de oale și polonice și discuții între angajați. Am fost foarte politicos întrebați dacă nu ne convine masa, dar ce alte opțiuni mai aveam?

Ne-am comandat The Godfather Burger (e cam explozie de burgeri la Cluj în ultima vreme) poate și datorită numelui, dar mai ales listei de ingrediente delicioase. Ca să înțelegeți mai bine, la Muura mergi și mănânci burgeri fancy și scumpi, să nu vă treacă prin minte că ar fi vreun fast food jalnic cu decor frumos (pentru necunoscători, e un steak house). Mâncarea a venit neașteptat de repede, dar nu era foarte caldă, cu excepția cărnii. Am simțit atunci că restul ingredientelor nu erau chiar foarte proaspete și au fost asamblate în grabă. Cu toate acestea, burgerul a fost acceptabil și vinul destul de bun.

Aici intervine problema mea: Muura, ultra-lăudatul și apreciatul și bine amenajatul și destul de scumpul Muura. Atât a avut să îmi ofere? Poate aveam eu așteptări prea mari. Poate am început seara greșit cu o îmbufnare când mi-am văzut masa. Poate că am așteptat altceva pentru banii (ceva mai mulți) pe care i-am plătit. A fost … mediocru. Cel mai de temut cuvânt. Sau poate nu am rezonat eu cu spiritul localului.

Voi mai reveni? Hmmm… Nu prea cred. Cel puțin nu curând.

Îmi pare rău că am fost? În niciun caz. Mi-am dorit de mult timp să merg la Muura, iar seara nu a fost chiar un dezastru, dar nici suficient de incitantă ca să mai revin. DSC07143 DSC07145 DSC07151

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s